1 |
EFEMINÁvb. I. tr., refl. (Rar) A (se) asemăna psihologic sau fizic cu o femeie; (fig.) a (se) moleși, a (se) înmuia. [< fr. efféminer].
|
2 |
EFEMINÁvb. I. tr., refl. (Rar) A (se) asemăna psihologic sau fizic cu o femeie; (fig.) a (se) moleși, a (se) înmuia. [< fr. efféminer]. verb tranzitiv efemina
|
3 |
EFEMINÁvb. tr., refl. a face să devină, a deveni asemănător, psihologic sau fizic, cu o femeie; a (se) deviriliza; (fig.) a (se) moleși, a (se) înmuia. ◊ (despre homosexuali) a adopta habitudini feminine. (& [..]
|
4 |
EFEMINÁ(a ~) vb., ind. prez. 3 efemineáză verb tranzitiv efemina
|
5 |
EFEMINÁvb. I. tr., refl. (Rar) A (se) asemăna psihologic sau fizic cu o femeie; (fig.) a (se) moleși, a (se) înmuia. [< fr. efféminer]. verb tranzitiv efemina
|
6 |
EFEMINÁvb. tr., refl. a face să devină, a deveni asemănător, psihologic sau fizic, cu o femeie; a (se) deviriliza; (fig.) a (se) moleși, a (se) înmuia. ◊ (despre homosexuali) a adopta habitudini feminine. (& [..]
|
7 |
EFEMINÁ(a ~) vb., ind. prez. 3 efemineáză verb tranzitiv efemina
|
8 |
EFEMINÁvb. I. tr., refl. (Rar) A (se) asemăna psihologic sau fizic cu o femeie; (fig.) a (se) moleși, a (se) înmuia. [< fr. efféminer]. verb tranzitiv efemina
|
9 |
EFEMINÁ(a ~) vb., ind. prez. 3 efemineáză verb tranzitiv efemina
|
10 |
EFEMINÁvb. tr., refl. a face să devină, a deveni asemănător, psihologic sau fizic, cu o femeie; a (se) deviriliza; (fig.) a (se) moleși, a (se) înmuia. ◊ (despre homosexuali) a adopta habitudini feminine. (& [..]
|
<< EFEMINÁȚIE | EFEMERÍDE >> |