1 |
Trufaşadj. m., pl. trufáși; f. trufáșă, art. trufáșa, pl. trufáșe adjectiv trufaș
|
2 |
Trufaşadj. (d. vrom. trufă = trufie). Plin de trufie, foarte mîndru. adjectiv trufaș
|
3 |
Trufaştrufași, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Plin de trufie, peste măsură de mândru, de orgolios; înfumurat, arogant, îngâmfat. ♦ Care arată, care manifestă trufie, mândrie, îngâmfare. Privire trufașă. [..]
|
4 |
Trufaşadj. m., pl. trufáși; f. trufáșă, art. trufáșa, pl. trufáșe adjectiv trufaș
|
5 |
Trufaşadj. (d. vrom. trufă = trufie). Plin de trufie, foarte mîndru. adjectiv trufaș
|
6 |
Trufaştrufași, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Plin de trufie, peste măsură de mândru, de orgolios; înfumurat, arogant, îngâmfat. ♦ Care arată, care manifestă trufie, mândrie, îngâmfare. Privire trufașă. [..]
|
7 |
Trufaşa. 1. prezumpțios, plin de trufie: om trufaș; 2. superb: împodobită în haine trufașe OD.; [Din vechiu-rom. trufă, trufie = gr. bizantin TRYPHÈ, desfătare, moliciune: trufaș, însemnează lit. om molatec [..]
|
8 |
Trufaşa. 1. prezumpțios, plin de trufie: om trufaș; 2. superb: împodobită în haine trufașe OD.; [Din vechiu-rom. trufă, trufie = gr. bizantin TRYPHÈ, desfătare, moliciune: trufaș, însemnează lit. om molatec [..]
|
9 |
Trufaşmodest
|