1 |
abstinént, abstinenþi, -te, s.m. ºi f. Persoanã care îºi impune restricþii de la mâncare, bãuturã, satisfacerea unor necesitãþi fiziologice etc. – Din fr. abstinent, lat. abstinens, -ntis.
|
2 |
abstinéntabstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune restricții de la mâncare, băutură, satisfacerea unor necesități fiziologice etc. – Din fr. abstinent, lat. abstinens, -ntis.
|
3 |
abstinénts.m. și f. Om cumpătat, sobru la mâncare și mai ales la băutură; cel care se abține de la anumite plăceri, excese (mai ales sexuale). [Cf. fr. abstinent, lat. abstinens].
|
4 |
abstinéntadj., s.m. f. (cel) care practică abstinența. (< fr. abstinent, lat. abstinens)
|
5 |
abstinéntabstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune anumite restricții. – Fr. abstinent (lat. lit. abstinens, -ntis).
|
6 |
abstinénts. m., pl. abstinénți
|
7 |
abstinéntadj. (lat. ábstinens, -éntis. Care se abține de la ceva.
|
8 |
abstinénts.m. și f. Om cumpătat, sobru la mâncare și mai ales la băutură; cel care se abține de la anumite plăceri, excese (mai ales sexuale). [Cf. fr. abstinent, lat. abstinens].
|
9 |
abstinénts.m. și f. Om cumpătat, sobru la mâncare și mai ales la băutură; cel care se abține de la anumite plăceri, excese (mai ales sexuale). [Cf. fr. abstinent, lat. abstinens]. substantiv masculin și femini [..]
|
10 |
abstinéntabstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune anumite restricții. – Fr. abstinent (lat. lit. abstinens, -ntis). substantiv masculin și feminin abstinent
|
11 |
abstinéntadj. (lat. ábstinens, -éntis. Care se abține de la ceva. substantiv masculin și feminin abstinent
|
12 |
abstinénts. m., pl. abstinénți substantiv masculin și feminin abstinent
|
13 |
abstinéntabstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune restricții de la mâncare, băutură, satisfacerea unor necesități fiziologice etc. – Din fr. abstinent, lat. abstinens, -ntis. substantiv masculin ș [..]
|
14 |
abstinéntabstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune anumite restricții, care nu-și îngăduie excese. substantiv masculin și feminin abstinent
|
15 |
abstinéntadj. (lat. ábstinens, -éntis. Care se abține de la ceva. substantiv masculin și feminin abstinent
|
16 |
abstinénts. m., pl. abstinénți substantiv masculin și feminin abstinent
|
17 |
abstinéntabstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune anumite restricții, care nu-și îngăduie excese. substantiv masculin și feminin abstinent
|
18 |
abstinénts.m. și f. Om cumpătat, sobru la mâncare și mai ales la băutură; cel care se abține de la anumite plăceri, excese (mai ales sexuale). [Cf. fr. abstinent, lat. abstinens]. substantiv masculin și femini [..]
|
19 |
abstinéntabstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune anumite restricții. – Fr. abstinent (lat. lit. abstinens, -ntis). substantiv masculin și feminin abstinent
|
20 |
abstinéntabstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune restricții de la mâncare, băutură, satisfacerea unor necesități fiziologice etc. – Din fr. abstinent, lat. abstinens, -ntis. substantiv masculin ș [..]
|
<< abstențiúne | abstinéntă >> |