1 |
ACATAFAZÍE, acatafazii, s.f. Dispunere greºitã a cuvintelor în vorbire. – Din fr. acataphasie.
|
2 |
ACATAFAZÍEs.f. Așezare greșită a cuvintelor în vorbire. [Gen. -iei. / < fr. acataphasie, cf. gr. a – fără, kataphasis – limbaj corect].
|
3 |
ACATAFAZÍEs. f. 1. așezare greșită a cuvintelor în vorbire. 2. (med.) tulburare de comunicare verbală constând în dezacordul între ideație și vorbire. (< fr. acataphasie)
|
4 |
ACATAFAZÍEs. f., art. acatafazía, g.-d. art. acatafazíei; pl. acatafazíi, art. acatafazíile
|
5 |
ACATAFAZÍE(< fr.) s. f. Tulburare psihică constând în imposibilitatea respectării ordinii corecte a cuvintelor în vorbire.
|
6 |
ACATAFAZÍEs.f. Așezare greșită a cuvintelor în vorbire. [Gen. -iei. / < fr. acataphasie, cf. gr. a – fără, kataphasis – limbaj corect].
|
7 |
ACATAFAZÍEs.f. Așezare greșită a cuvintelor în vorbire. [Gen. -iei. / < fr. acataphasie, cf. gr. a – fără, kataphasis – limbaj corect]. substantiv feminin acatafazie
|
8 |
ACATAFAZÍEs. f. 1. așezare greșită a cuvintelor în vorbire. 2. (med.) tulburare de comunicare verbală constând în dezacordul între ideație și vorbire. (< fr. acataphasie) substantiv feminin acatafazie [..]
|
9 |
ACATAFAZÍEs. f., art. acatafazía, g.-d. art. acatafazíei; pl. acatafazíi, art. acatafazíile substantiv feminin acatafazie
|
<< ACĂȚÁ | ACATAGRAFÍE >> |