1 |
Acolitacoliți, -te, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Persoană care urmează, care ajută pe cineva (într-o acțiune, într-un domeniu de activitate); persoană care urmează îndeaproape ideile cuiva. ♦ Părtaș, complic [..]
|
2 |
Acolitacoliți, -te, subst. 1. S. m. și f. Persoană care urmează, care ajută pe cineva (într-o acțiune, într-un domeniu de activitate). ♦ Părtaș, complice la o uneltire (criminală). 2. S. m. Slujitor de rang [..]
|
3 |
Acolits.m. și f. Cel care ajută pe cineva (într-o acțiune). ♦ Părtaș al cuiva la uneltiri sau la acțiuni criminale. // s.m. 1. Ajutor al preotului în cultul catolic. 2. Divinitate secundară care însoțește o [..]
|
4 |
AcolitI. s. m. f. cel care ajută pe cineva într-o acțiune (reprobabilă); complice. II. s. m. 1. ajutor al preotului în cultul catolic. 2. divinitate secundară. (< fr. acolyte, lat. acolythus, gr. akolyth [..]
|
5 |
Acolits. v. discipol.
|
6 |
Acolits. m., pl. acolíți
|
7 |
AcolitO persoana care ajuta preotul in timpul serviciilor religioase. In Biserica timpurie, adultii indeplineau aceasta functie, dar in ziua de azi este indeplinita de copiii de altar.
|
8 |
Acolits.m. și f. Cel care ajută pe cineva (într-o acțiune). ♦ Părtaș al cuiva la uneltiri sau la acțiuni criminale. // s.m. 1. Ajutor al preotului în cultul catolic. 2. Divinitate secundară care însoțește o [..]
|
9 |
Acolits.m. și f. Cel care ajută pe cineva (într-o acțiune). ♦ Părtaș al cuiva la uneltiri sau la acțiuni criminale. // s.m. 1. Ajutor al preotului în cultul catolic. 2. Divinitate secundară care însoțește o [..]
|
10 |
AcolitI. s. m. f. cel care ajută pe cineva într-o acțiune (reprobabilă); complice. II. s. m. 1. ajutor al preotului în cultul catolic. 2. divinitate secundară. (< fr. acolyte, lat. acolythus, gr. akolyth [..]
|
11 |
Acolitacoliți, -te, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Persoană care urmează, care ajută pe cineva (într-o acțiune, într-un domeniu de activitate); persoană care urmează îndeaproape ideile cuiva. ♦ Părtaș, complic [..]
|
12 |
Acolits. m., pl. acolíți substantiv masculin și feminin acolit
|
13 |
Acolitm. (fr. acolyte, lat. acolýthus îld. acolúthus, d. vgr. akóluthos, servitor. V. anacolut). Un fel de paraclisier la catolicĭ. Fig. Iron. Ajutor (tovarăș) subaltern. substantiv masculin și feminin acol [..]
|
14 |
Acolitm. tovarăș (mai adesea în nume de rău), ajutor subaltern. substantiv masculin și feminin acolit
|
15 |
AcolitComplice la o infractiune.
|
16 |
Acolit, acoliþi, -te, subst. 1. S.m. ºi f. Persoanã care urmeazã, care ajutã pe cineva (într-o acþiune, într-un domeniu de activitate). ♦ Pãrtaº, complice la o uneltire (criminalã). 2. S.m. Slujitor de rang [..]
|
<< Acatist | Agapa >> |