s.n. (Bot.) Strat lemnos situat între scoarța unui copac și inima lui. [< lat. alburnum].

s. n. strat lemnos situat între scoarța unui arbore și inima lui. (< it. alburno, lat. alburnum)

s. (BOT.) (reg.) albeț, albuleț.

s. n., pl. albúrnuri

s.n. (Bot.) Strat lemnos situat între scoarța unui copac și inima lui. [< lat. alburnum].

s.n. (Bot.) Strat lemnos situat între scoarța unui copac și inima lui. [< lat. alburnum]. substantiv neutru alburn

s. n. strat lemnos situat între scoarța unui arbore și inima lui. (< it. alburno, lat. alburnum) substantiv neutru alburn

s. n., pl. albúrnuri substantiv neutru alburn

, alburnuri, s.n. Totalitatea straturilor tinere situate între scoarþa ºi inima trunchiului unui copac, prin care trec apa ºi sãrurile minerale; albeþ, albuleþ. – Din it. alburno, lat. alburnum. [..]

Lemnul din gama esenţă până la alburn, ale cărui celule nu mai participă la procesul de viaţă al unui copac – de obicei mai închis la culoare decât alburnul. Umiditate – cantitatea de vapori de apă din aer Higroscopic - o substanţă ce poate absorbi şi reţine umezeala sau pierde sau înlătura umezeala. Lemnul şi produsele din lemn sunt higroscopice. [..]

Partea externă, spre scoarţă, a lemnului secundar, necolorată, cu inele de creştere din ultimii ani.