1 |
Armonicăs.f. 1. Acordeon de dimensiuni reduse acționat de butoane. ♦ Muzicuță (de gură). 2. Mufă de dilatație cu pereți ondulați, montată la conducte, prin care circulă fluide de temperatură înaltă. 3. (Fiz.) [..]
|
2 |
Armonicăs. f. 1. instrument muzical portativ cu ancii metalice, în care sunetul este produs prin vibrația unei coloane de aer cu un burduf manevrat manual. 2. muzicuță (de gură). (< germ. Harmonika, it. ar [..]
|
3 |
Armonicăs. (MUZ.) muzicuță, (rar) eolină. (Cântă la ~.)
|
4 |
Armonică(fiz., muz.) s. f., g.-d. art. armónicii; pl. armónici
|
5 |
Armonicăf., pl. ĭ și e (rus. garmónika, d. germ. harmonika). Un instrument compus din lame de sticlă acordate pe semitonurĭ saŭ din lamele de metal care vibrează și scot sunete cînd sufli cu gura (armonică de [..]
|
6 |
ArmonicăO componentă sinusoidală a tensiunii, care este multiplul frecvenţei undei fundamentale. Armonicile sunt în principal rezultatul echipamentelor electronice moderne de astăzi. Electronicele din zilele noastre sunt proiectate pentru a absorbi curent în "impulsuri", nu într-o manieră lină, sinusoidală, precum o făceau echipamentele non-elect [..]
|
7 |
Armonicăoscilaţie a cărei frecvenţă este un multiplu întreg al frecvenţei fundamentale;
|
8 |
Armonicăs.f. 1. Acordeon de dimensiuni reduse acționat de butoane. ♦ Muzicuță (de gură). 2. Mufă de dilatație cu pereți ondulați, montată la conducte, prin care circulă fluide de temperatură înaltă. 3. (Fiz.) [..]
|
9 |
Armonicăs. f., g.-d. art. armónicii; pl. armónici substantiv feminin armonică
|
10 |
Armonicăf. orgă portativă. [Nemț. HARMONIKA]. substantiv feminin armonică
|
11 |
Armonicăs.f. 1. Acordeon de dimensiuni reduse acționat de butoane. ♦ Muzicuță (de gură). 2. Mufă de dilatație cu pereți ondulați, montată la conducte, prin care circulă fluide de temperatură înaltă. 3. (Fiz.) [..]
|
12 |
Armonicăs. f. 1. instrument muzical portativ cu ancii metalice, în care sunetul este produs prin vibrația unei coloane de aer cu un burduf manevrat manual. 2. muzicuță (de gură). (< germ. Harmonika, it. ar [..]
|
13 |
Armonicăf., pl. ĭ și e (rus. garmónika, d. germ. harmonika). Un instrument compus din lame de sticlă acordate pe semitonurĭ saŭ din lamele de metal care vibrează și scot sunete cînd sufli cu gura (armonică de [..]
|
14 |
Armonică, armonici, s.f. Acordeon de dimensiuni mai reduse, acþionat prin intermediul butoanelor; (reg.) armonie2. ◊ Expr. A (se) face armonicã = a (se) turti. ♦ Armonicã (de gurã) = muzicuþã (de gurã). – Din [..]
|
<< zona libera | Conductivitate >> |