1 |
BEILÍCs. (înv.) conac.
|
2 |
BEILÍCs. n. (sil. bei-), pl. beilícuri
|
3 |
BEILÍCn., pl. urĭ (turc. beĭlik, calitatea de beĭ, guvern, dijmă de animale). Vechĭ. Conacu (casa, palatu) înalților demnitarĭ aĭ Porțiĭ în București și Iașĭ. Rechizițiune vexatorie care consista în luarea [..]
|
4 |
BEILÍC(< tc.) s. n. 1. Conac în care erau găzduiți beii sau demnitarii turci veniți ca trimiși ai Porții în Țările Române. 2. Cumpărătură de oi (făcută cu de-a sila) pentru Poartă, la prețuri dinainte st [..]
|
5 |
BEILÍCdar sau muncă făcută gratuit pentru domnul țării, pentru boieri sau pentru sultanul turcesc; nevoie, trebuință (în general, cu privire la aceleași personaje).
|
6 |
BEILÍC(înv.) (bei-) s. n., pl. beilícuri substantiv neutru beilic
|
7 |
BEILÍCn., pl. urĭ (turc. beĭlik, calitatea de beĭ, guvern, dijmă de animale). Vechĭ. Conacu (casa, palatu) înalților demnitarĭ aĭ Porțiĭ în București și Iașĭ. Rechizițiune vexatorie care consista în luarea [..]
|
8 |
BEILÍCn. 1. odinioară, palatul înalților demnitari ai Porții în București și Iași; 2. rechizițiune vexatoare, ridicare anuală a unui număr de oi pentru Constantinopole: oi de beilic; 3. clacă în folosul Dom [..]
|
9 |
BEILÍCn. numele mânăstirii sfântului Ioan Gură-de-Aur din Iași. temporar beilic
|
<< beĭlerbéĭ | beĭlíc >> |