1 |
cúrtef. 1. loc descoperit și înconjurat cu gard sau cu zid, care împresoară o casă; 2. palatul unui Domn: a fost primire la Curte; 3. casă boierească la țară (în graiul săteanului); 4. regele, familia, min [..]
|
2 |
cúrtef. (lat. cohors, cors și cŭrtis, rudă cu hortus, grădină, adică „îngrăditură”; it. sp. pg. corte, pv. vfr. cort, nfr. cour; ngr. kúrti, alb. kurt. V. grădină). Loc îngrădit, ogradă (vest): curtea case [..]
|
3 |
cúrtes. f., g.-d. art. cúrții; pl. curți substantiv feminin curte
|
4 |
cúrtef. (lat. cohors, cors și cŭrtis, rudă cu hortus, grădină, adică „îngrăditură”; it. sp. pg. corte, pv. vfr. cort, nfr. cour; ngr. kúrti, alb. kurt. V. grădină). Loc îngrădit, ogradă (vest): curtea case [..]
|
5 |
cúrte, curþi, s.f. I. 1. Spaþiu (împrejmuit) în jurul unei clãdiri, al unei gospodãrii etc. care þine de aceastã clãdire, gospodãrie etc.; ogradã. ◊ Loc. adj. De curte = care trãieºte pe lângã casa omului. [..]
|
6 |
cúrteSpaþiul liber de la interiorul curtinelor unei fortificaþii.
|
7 |
cúrte(interioara) element de context ce vizeaza aspecte necunoscute, intime sau neacceptate de tine insuti/insati; (curtea casei) aspecte personale, intime, fara legatura cu cei din jurul tau; (cu animale) [..]
|
8 |
cúrtedenumire dată unor instanţe judecătoreşti în faţa cărora se desfăşoară fie judecata în primă instanţă a unor infracţiuni deosebit de grave, fie judecata în căile de atac. ~ de apel - instanţă judecăto [..]
|
9 |
cúrteTermen ce desemneaza anumite instante superioare de justitie.
|
<< compánie | condéns >> |