Sens discórdie
Ce înseamnă discórdie ? Aici găsiți 15 sensuri ale cuvântului discórdie. Puteți și dumneavoastră să adăugați o definiție pentru discórdie
1 |
1
0
discórdieneînțelegere, dezbinare între oameni, colectivități etc.; ''p. ext.'' ceartă, vrajbă; dușmănie.
|
2 |
1
0
discórdief. ceartă, neînțelegere între persoane. substantiv feminin discordie
|
3 |
1
0
discórdief. Mit. 1. zeiță rău făcătoare, aruncă la nunta lui Peleu mărul de aur, pe care Paris îl adjudecă Venerii, ceea ce irită grozav pe Junona; 2. fig. mărul Discordiei, pricină de ceartă. substantiv femin [..]
|
4 |
1
0
discórdief. ceartă, neînțelegere între persoane. substantiv feminin discordie
|
5 |
1
0
discórdief. Mit. 1. zeiță rău făcătoare, aruncă la nunta lui Peleu mărul de aur, pe care Paris îl adjudecă Venerii, ceea ce irită grozav pe Junona; 2. fig. mărul Discordiei, pricină de ceartă. substantiv femin [..]
|
6 |
0
0
discórdies.f. Dezbinare, neînțelegere, dezacord; (p. ext.) vrajbă, ceartă. ◊ Mărul discordiei = subiect de ceartă. [Pron. -di-e, gen. -iei. / < lat., it. discordia, cf. fr. discorde].
|
7 |
0
0
discórdies.f. Dezbinare, neînțelegere, dezacord; (p. ext.) vrajbă, ceartă. ◊ Mărul discordiei = subiect de ceartă. [Pron. -di-e, gen. -iei. / < lat., it. discordia, cf. fr. discorde]. substantiv feminin dis [..]
|
8 |
0
0
discórdies. f. dezbinare, neînțelegere, dezacord; (p. ext.) vrajbă, ceartă. (< lat., it. discordia) substantiv feminin discordie
|
9 |
0
0
discórdief. (lat. discordia. V. concordie). Disensiune, neunire: A trăi în discordie. Mit. O zeiță care întreținea discordia și care, la nunta luĭ Peleŭ, a aruncat un măr de aur pe care Páride l-a adjudecat Ve [..]
|
10 |
0
0
discórdie(-di-e) s. f., art. discórdia (-di-a), g.-d. art. discórdiei; pl. discórdii, art. discórdiile (-di-i-) substantiv feminin discordie
|
11 |
0
0
discórdies.f. Dezbinare, neînțelegere, dezacord; (p. ext.) vrajbă, ceartă. ◊ Mărul discordiei = subiect de ceartă. [Pron. -di-e, gen. -iei. / < lat., it. discordia, cf. fr. discorde]. substantiv feminin dis [..]
|
12 |
0
0
discórdies. f. dezbinare, neînțelegere, dezacord; (p. ext.) vrajbă, ceartă. (< lat., it. discordia) substantiv feminin discordie
|
13 |
0
0
discórdief. (lat. discordia. V. concordie). Disensiune, neunire: A trăi în discordie. Mit. O zeiță care întreținea discordia și care, la nunta luĭ Peleŭ, a aruncat un măr de aur pe care Páride l-a adjudecat Ve [..]
|
14 |
0
0
discórdie(-di-e) s. f., art. discórdia (-di-a), g.-d. art. discórdiei; pl. discórdii, art. discórdiile (-di-i-) substantiv feminin discordie
|
15 |
0
1
discórdiearmonie, concordie
|
| << diácon | dormitór >> |
Dicţionar.com este un dicționar scris de oameni ca tine și ca mine.
Ajută și tu și adaugă un cuvânt. Toate cuvintele sunt binevenite!
Adaugă un sens
Ajută și tu și adaugă un cuvânt. Toate cuvintele sunt binevenite!