1 |
generalitatef. totalitate, ansamblu, universalitate
|
2 |
generalitates.f. 1. Calitate, natură a ceea ce este general. 2. (La pl.) Idei cu caracter general. [Cf. fr. généralité].
|
3 |
generalitates.f. 1. Calitate, natură a ceea ce este general. 2. (La pl.) Idei cu caracter general. [Cf. fr. généralité]. substantiv feminin generalitate
|
4 |
generalitates. f. 1. calitate, natură a ceea ce este general. 2. (pl.) idei cu caracter general. (< fr. généralité, lat. generalitas) substantiv feminin generalitate
|
5 |
generalitatef. (lat. generálitas, -átis). Calitatea lucrurilor generale. Cel maĭ mare număr: generalitatea cazurilor. În Francia, în ainte [!] de 1789, diviziune financiară care cuprindea jurisdicțiunea unuĭ bĭur [..]
|
6 |
generalitates. f., g.-d. art. generalitắții; pl. generalitắți substantiv feminin generalitate
|
7 |
generalitatef. 1. cel mai mare număr; 2. caracterul celui general; 3. pl. lucruri vagi: a spune generalități. substantiv feminin generalitate
|
8 |
generalitatesingularitate
|
<< general | generalisim >> |