proteina care se combina cu grupari care contin fier pentru a forma hemoglobina (din eritrocite) si mioglobina (din muschi).

s.f. Substanță organică, care, împreună cu hemul, formează hemoglobina. [< fr. globine].

s.f. Substanță organică, care, împreună cu hemul, formează hemoglobina. [< fr. globine]. substantiv feminin globină

s. f. substanță proteică din sânge, bogată în aminoacizi, care împreună cu hemul formează hemoglobina. (< fr. globine) substantiv feminin globină

proteină care se combină cu grupări care conţin fier pentru a forma hemoglobina (din eritrocite) şi mioglobina (din muşchi);

Molecula proteica formata din doua perechi de lanturi polipeptidice. Este formatiunea proteica a hemoglobinei.