închisoare pentru oamenii de rând (vezi mai departe obadă).

m. (pol. grosz, ceh. groš, rus. groš [doŭă capeĭcĭ [!]], d. mgerm. gros, grosse, ngerm. grosch, grosche, groschen, d. it. grosso, care vine d. lat. nummi grossi, banĭ groșĭ [care s´aŭ bătut întîĭa oar [..]

adj. (lat. grŏssus, it. pg. grosso, pv. fr. cat. gros, sp. grueso). Lat în toate direcțiunile (vorbind de lucrurile lungĭ în ceĭa ce privește volumu lor transversal): fir, trunchĭ, stîlp, om gros. Des [..]

a. 1. de volum mare (în opozițiune cu subțire): lemn gros; 2. des: fir gros; 3. ordinar: postav gros; 4. prost: cap gros; 5. fig. grosolan: vorbe groase. [Lat. GROSSUS]. ║ n. 1. partea cea mai groasă: [..]

n. 1. buștean, butuc gros; 2. butuc în care se prinde picioarele celor întemnițați (sens învechit); 3. temniță: l’a băgat la gros. adjectiv gros

(monedă) s. m., pl. groși substantiv masculin groș

n. veche monedă de argint: cu groașe lipovenești POP. [Slav. groș (din nemț. Groschen)]. substantiv masculin groș

m. (pol. grosz, ceh. groš, rus. groš [doŭă capeĭcĭ [!]], d. mgerm. gros, grosse, ngerm. grosch, grosche, groschen, d. it. grosso, care vine d. lat. nummi grossi, banĭ groșĭ [care s´aŭ bătut întîĭa oar [..]

adj. (lat. grŏssus, it. pg. grosso, pv. fr. cat. gros, sp. grueso). Lat în toate direcțiunile (vorbind de lucrurile lungĭ în ceĭa ce privește volumu lor transversal): fir, trunchĭ, stîlp, om gros. Des [..]

a. 1. de volum mare (în opozițiune cu subțire): lemn gros; 2. des: fir gros; 3. ordinar: postav gros; 4. prost: cap gros; 5. fig. grosolan: vorbe groase. [Lat. GROSSUS]. ║ n. 1. partea cea mai groasă: [..]

n. 1. buștean, butuc gros; 2. butuc în care se prinde picioarele celor întemnițați (sens învechit); 3. temniță: l’a băgat la gros. adjectiv gros

(monedă) s. m., pl. groși substantiv masculin groș

n. veche monedă de argint: cu groașe lipovenești POP. [Slav. groș (din nemț. Groschen)]. substantiv masculin groș

m. (pol. grosz, ceh. groš, rus. groš [doŭă capeĭcĭ [!]], d. mgerm. gros, grosse, ngerm. grosch, grosche, groschen, d. it. grosso, care vine d. lat. nummi grossi, banĭ groșĭ [care s´aŭ bătut întîĭa oar [..]

monedã medievalã de argint, cîntãrind cam 1 gram. "Am fost altã datã întru mare întristare pentru o pagubã de ºaizeci de groºi. [...] Acei bani prãpãdiþi am sã-i aflu pe ceea lume." - Mihail [..]

subţire, piţigăiat