persoana care a primit imputernicirea de a reprezenta sau de a apara interesele unei alte persoane numita mandant.

Persoana care a aprimit imputernicirea de a reprezenta sau de a apara interesele unei alte persoane numita mandant.

Persoana care a primit imputernicirea de a reprezenta sau de a apara interesele unei alte persoane numita mandant.

Persoana imputernicita de catre mandant.

persoană căreia i s-a încredințat un mandat.

, persoană care, în virtutea unui contract de mandat, primeşte împuternicire şi se obligă să facă ceva, în numele şi pe seama mandantului. M. are următoarele obligaţii: să execute însărcinarea primită [..]

, persoană care, în virtutea unui contract de mandat, primeşte împuternicirea şi se obligă să facă ceva în numele şi pe seama mandantului. Mandatarul se obligă să execute însărcinarea primită; să dea [..]

adj., s.m. și f. (Cel) căruia i s-a dat o împuternicire, un mandat (1); împuternicit. [< fr. mandataire, cf. lat. mandatarius, germ. Mandatar].

adj., s.m. și f. (Cel) căruia i s-a dat o împuternicire, un mandat (1); împuternicit. [< fr. mandataire, cf. lat. mandatarius, germ. Mandatar]. substantiv masculin și feminin mandatar

s. (lat. mandatarius). Care are mandat saŭ procură de a lucra în numele altuĭa. substantiv masculin și feminin mandatar

s. m., pl. mandatári substantiv masculin și feminin mandatar

m. cel însărcinat cu un mandat. substantiv masculin și feminin mandatar

mandatari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i s-a încredințat un mandat (1), care a primit o împuternicire; procurator. – Din fr. mandataire. Cf. germ. Mandatar. substantiv masculin și feminin mandatar [..]

adj., s.m. și f. (Cel) căruia i s-a dat o împuternicire, un mandat (1); împuternicit. [< fr. mandataire, cf. lat. mandatarius, germ. Mandatar]. substantiv masculin și feminin mandatar

s. (lat. mandatarius). Care are mandat saŭ procură de a lucra în numele altuĭa. substantiv masculin și feminin mandatar

s. m., pl. mandatári substantiv masculin și feminin mandatar

m. cel însărcinat cu un mandat. substantiv masculin și feminin mandatar

mandatari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i s-a încredințat un mandat (1), care a primit o împuternicire; procurator. – Din fr. mandataire. Cf. germ. Mandatar. substantiv masculin și feminin mandatar [..]

Finanțeză o persoană care, în virtutea unui contract de mandat, încheie acte juridice în numele şi pe seama altcuiva, numit mandant. Română cel pe care îl rogi sau plătești să facă ceva pentru tine [..]

Persoana care a aprimit imputernicirea de a reprezenta sau de a apara interesele unei alte persoane numita mandant.

Persoana care incheie acte juridice in temeiul unui contract de mandat.

Proxy Persoana care este autorizata sa voteze in numele unui actionar.

Persoana care a primit imputernicirea de a reprezenta sau de a apara interesele unei alte persoane numita mandant.

Persoana care a primit imputernicirea de a reprezenta sau de a apara interesele unei alte persoane numita mandant.

persoana care a primit imputernicirea de a reprezenta sau de a apara interesele unei alte persoane numita mandant.

persoana imputernicita de catre mandant sa-l reprezinte, obligându-se sa incheie acte juridice pe seama acestuia, cu terte persoane in limita imputernicirii

1. este mandatar cel care are in spate o gasca tare si are si el la randul sau pretentii de smecher. De obieci e frierul grupului pe care il reprezinta sforaitor... Exemple: Ca mare mandatar e asta mah, sa vina cu fuguri dintr-astea? taguri smecher grup Autor Algis la 14 Feb 2009 2 6