O bucatica rotunda formata din cochilia unei moluste de apa dulce. Se introduce intr-o scoica in timpul nucleerii pentru a stimula producerea de perle.

1. component principal al celulei, care contine material genetic (ADN). ADN-ul, care se combina cu proteine, este în mod normal dispersat în nucleu sub forma de filamente de cromatina. La începutul di [..]

de către bogdan magureanu- vineri, 18 noiembrie 2016, 10:15   În biologia celulară, nucleul (din limba latină nucleus, însemnând miez) este un organit celular înconjurat de o membrană dublă întâlnit la celulele eucariote. El conține cea mai mare parte din materialul genetic, aranjat sub forma mai multor molecule de ADN împreună cu o mare varietate [..]

Parte centrala a celulei, de forma variabila dar mai ales sferica si de dimensiuni proportionale cu citoplasma care il inconjoara, care comanda toate activitatile celulei.

constituient esenţial al celulei, conţinând cromozomii, separat de citoplasmă prin membrana nucleară, fără nucleu o celulă este incapabilă să se reproducă şi să sintetizeze materia vie.

s.n. 1. (Chim.) Ciclu de atomi care compun scheletul moleculei unui corp chimic și care rămâne neschimbat la toți derivații corpului respectiv. ♦ (Fiz.) Partea centrală a unui atom, care poartă electr [..]

s.n. 1. (Chim.) Ciclu de atomi care compun scheletul moleculei unui corp chimic și care rămâne neschimbat la toți derivații corpului respectiv. ♦ (Fiz.) Partea centrală a unui atom, care poartă electr [..]

(nu-cleu) s. n. / (med.) s. m., art. nucléul; pl. n. nuclée / m. nucléi substantiv masculin nucleu

s.n. 1. (Chim.) Ciclu de atomi care compun scheletul moleculei unui corp chimic și care rămâne neschimbat la toți derivații corpului respectiv. ♦ (Fiz.) Partea centrală a unui atom, care poartă electr [..]

s. n. 1. ciclu de atomi care compun scheletul moleculei unui corp chimic și care rămâne neschimbat la toți derivații corpului respectiv. 2. partea centrală, încărcată pozitiv, a unui atom, în care se [..]

(nu-cleu) s. n. / (med.) s. m., art. nucléul; pl. n. nuclée / m. nucléi substantiv neutru nucleu

m. și n., pl. e (lat. núcleus, sîmbure, d. núcula, nucușoară, dim. d. nux. nucis, nucă). Biol. Sîmburele din protoplazmă. – Fig. Centru, punct central, punct principal (al uneĭ societățĭ ș.a.). – Ob. [..]

Parte centrala a celulei, de forma variabila dar mai ales sferica si de dimensiuni proportionale cu citoplasma care il inconjoara, care comanda toate activitatile celulei, inclusiv diviziunea sa. [..]

Parte centrala a celulei, de forma variabila dar mai ales sferica si de dimensiuni proportionale cu citoplasma care il inconjoara, care comanda toate activitatile celulei, inclusiv diviziunea sa. Ina [..]

Parte centrala a celulei, de forma variabila dar mai ales sferica si de dimensiuni proportionale cu citoplasma care il inconjoara, care comanda toate activitatile celulei, inclusiv diviziunea sa.