1 |
obscurantist care ține de obscurantism; propriu obscurantismului.
|
2 |
obscurantistadj. Care ține de obscurantism, care oglindește obscurantismul. // s.m. și f. Adept. al obscurantismului. [Cf. fr. obscurantiste].
|
3 |
obscurantistadj. Care ține de obscurantism, care oglindește obscurantismul. // s.m. și f. Adept. al obscurantismului. [Cf. fr. obscurantiste]. adjectiv obscurantist
|
4 |
obscurantistadj., s. m. f. (adept) al obscurantismului. (< fr. obscurantiste) adjectiv obscurantist
|
5 |
obscurantists. și adj. (d. lat. obscúrans, -ántis, part. d. obscurare, a întuneca). Acela căruĭa-ĭ place să ție poporu´n ignoranță: un obscurantist. Care menține ignoranța: ideĭ obscurantiste. adjectiv obscuranti [..]
|
6 |
obscurantistadj. m., s. m., pl. obscurantíști; adj. f., s. f. obscurantístă, pl. obscurantíste adjectiv obscurantist
|
7 |
obscurantistm. adversar declarat al științei și al filozofiei. adjectiv obscurantist
|
8 |
obscurantistobscurantiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține obscurantismului, care oglindește sau susține obscurantismul. 2. S. m. și f. Adept al obscurantismului. – Din fr. obscurantiste. adjectiv o [..]
|
9 |
obscurantistobscurantist
|
<< obscurantism | obscuritate >> |