aalenieni, -e, s.n., adj. 1. s.n. Jurasicul mediu caracterizat prin cinci zone cu amoniți și lamelibranhiatul Trigonia navis. 2. adj. Care aparține aalenianului (1), privitor la aalenian. [Pr.: a-a-le [..]

aalenieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior. 2. Adj. Care aparține aalenianului (1), privitor la aalenian. [Pr.: a-a-le-ni-an] – Din f [..]

s.n. Primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ni-an. / < fr. aalénien].

adj., s. n. (din) primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului interior); chelean. (din fr. aalénien)

adj. m. (sil. a-a-, -ni-an), pl. aaleniéni (sil. -ni-eni); f. sg. aaleniánă, pl. aaleniéne

s.f. Partea superioară a capitelului unei coloane, care susține arhitrava. [Pl. -ce. / < fr. abaque, cf. lat. abacus].

s. f. partea superioară a capitelului unei coloane. (< fr. abaque, lat. abacus)

s. v. nomogramă.

(arhit.) s. f., g.-d. art. abácei; pl. abáce

f. arhit. Placă de piatră așezată de partea superioară a capitelului unei coloane, care susține arhitrava. /<fr. abaque