1 |
vătămanajutorul vornicului la încasarea dărilor.
|
2 |
vătămanm. Mold. sătean fruntaș, ajutor de primar (într’un sat): paznicul, vătămanul și câțiva nespălați de mazili CR. [Rut. VATMANŬ, căpitan (v. ataman)]. substantiv masculin vătăman
|
<< valet | vechi >> |