1 |
Contondent, -ă, contondenţi, -te adj. (D. obiecte, corpuri) Tare, cu care se poate lovi fără a tăia. [fr. contondant]
|
2 |
Contondentnume dat unui obiect solid care aplicat cu putere pe suprafaţa corpului produce contuzii, fracturi sau ruperi de tesut.
|
<< Continuitate | Contor >> |