Placa subtire (patrata) care constituie partea superioara a capitelului unei coloane si face legatura cu arhitrava. - Din fr. abaque, lat. abacus. Placa de piatra plasata deasupra capitelului unei coloane, de forma cel mai adesea patrata, mai rar octogonala.

Mulura mica cu sectiune semicirculara, neteda sau decorata, de culoare diferita de cea a mulurii principale, cu care se decoreaza un element arhitectonic. - Din fr. baguette. Mulura rotunjita, cu rol pur decorativ, folosita singura sau in combinatie cu alte tipuri de muluri, facand parte din ornamentica ancadramentelor de usi si de ferestre.

Fiecare dintre cele doua parti obtinute prin taierea unei sfere cu un plan. - Din fr. calotte. Bolta a carei suprafata interioara are, in sectiune, forma unui semicerc. O bolta in forma de semisfera, constituie de obicei partea superioara a unei cupole sau turle, dar apare si separat in sistemul de boltire al narthexului, exonarthexului, mai rar al [..]

Placa poligonala subtire de piatra, marmura, beton, material plastic etc., folosita la executarea unor pardoseli, pavaje sau placaje de zidarie. Placa de beton armat a unui planseu, a unei bolti etc. Placa de marmura, piatra, ciment etc., de forma regulata, servind pentru realizarea unor paramente sau a pavimentelor.

Proportie justa, raport just intre doua lucruri opuse; stare de armonie care rezulta din aceasta. – Din fr. equilibre, lat. aequilibrium. Raport proportional intre calitati si cantitati, intre plinuri si goluri, intre drepte si curbe in functie de locul, pozitia, importanta lor intr-o compozitie desfasurata pe suport plan sau tridimensional. In sen [..]

Maniera specifica in care este lucrata o opera de arta. - Din fr. facture, lat. factura Calitate a suprafetei pictate, modelate, cioplite etc.care, dupa forma, sensul, densitatea etc. a urmelor de prelucrare sau tratare, sugereaza diferite valori vizualo-tactile.

Serie de tonuri si de culori dispuse intr-o succesiune armonioasa. - Din fr. gamme. Suita de nuante, tente rupte, degradeuri sau griuri care, desfasurate intr-un spatiu plastic, intra in acord prin analogia lor cromatica. Gama simpla: dezvoltarile unei singure culori, eventual principale, desfasurata prin nuantare, rupere (grizare), degradare. Gama [..]

Teritoriu locuit de un individ, de o specie ori de un grup de indivizi sau specii, in cadrul caruia populatia respectiva gaseste o complexitate uniforma de conditii de viata, adaptandu-se acestora. Din fr. habitat. Ansamblu echilibrat si unitar al conditiilor de locuit, necesare omului civilizat, modern. Mediu in care traieste omul. Denumire generi [..]

Tip de ecran alcatuit dintr-un schelet lemnos sau de zidarie, care separa sanctuarul (absida altarului) de spatiul naosului, cu care comunica prin usile imparatesti si prin perechea de usi diaconesti; catapeteasma. - Din sl. ikonostasu. Pupitru fix in dreapta naosului, pe care se pune de obicei icoana cu hramul bisericii. Pupitru portativ cu patru [..]

Forma de incitare la creatie pornind de la o strategie infinita cu solutii sau finalizari. Modalitate de desfasurare si organizare in grup al studiului elementelor si mijloacelor de expresie si de tehnica artistica, formulate problematic si adecvat.

Tehnica de tesut la razboi, folosita pentru decorarea tesaturilor de tip chilim, raspandita indeosebi in tarile arabe, utilizata si in Romania, mai ales pentru tesaturile din lana cu decor geometric. "Tesatura" adaugata de regula peretelui, pentru a-l sublinia, pentru a-l annobila; ansamblu de tehnici murale bazate in principal pe impleti [..]

Proeminenta la cornisa unui acoperis care impiedica prelingerea pe zidul constructiei a apei de ploaie. Piesa de lemn ori de metal fixata in acelasi scop pe partea exterioara de la cerceveaua usilor si a ferestrelor.

Spatiu de locuit situat la nivelul acoperisurilor inalte cu panta franta, compartimentat in una sau mai multe incaperi, bine luminate, al caror plafon este adesea inclinat, urmand linia sarpantei invelitorii. Denumirea provine de la numele arhitectului francez Francois Mansart (1598-1666). Arhitectul nu a fost primul in istorie care a folosit spati [..]

Parte principala a unei biserici, situata in mijlocul cladirii, intre altar si pronaos; nava. – Din ngr. naos. Incapere a unui templu antic, unde se afla statuia divinitatii. In bisericile ortodoxe, incapere centrala destinata cultului, unitara din punct de vedere liturgic cu altarul, dar separata de acesta prin tampla sau iconostas; de plan patrul [..]

Monument comemorativ de origine egipteana, de forma unui stalp inalt si ascutit la varf, alcatuit de obicei dintr-un singur bloc de piatra si acoperit cu inscriptii. - Din fr. obelisque. Monument pe piatra, cel mai adesea monolit, dispus vertical, inalt si subtire, in forma de trunchi de piramida, terminat in partea superioara printr-un varf pirami [..]

Ansamblu de edificii sau constructie somptuoasa cu functie reprezentativa, in care isi are sediul o institutie sau de unde se exercita o autoritate importanta (imperiala, domneasca, regala, episcopala etc.), ca locuinta a unei personalitati etc. Cladire mare luxoasa. - Din ngr. palati, lat. palatium. Palat de cultura - centru in care se desfasoara [..]

Procedeu de folosire a perspectivei in artele plastice si in cinematografie, prin care extremitatile obiectului reprezentat apar apropiate, iar unele dimensiuni reduse. - Din fr. raccourci. Procedeu prin care, derivand din metoda denumita perspectiva centrala sau conica, dimensiunile, vazute fizic departandu-se si micsorandu-se, sunt reprezentate e [..]

A desena ceva in mod schematic, a executa in cateva linii generale un desen preliminar, fugitiv. - Din it. schizzo. Prima forma, direct in culoare, nefinisata si, de obicei, de dimensiuni mai mici, a unei compozitii. Desen, sculptura, plan arhitectural in care autorul contureaza in linii mari si caracteristice un subiect care il preocupa si care se [..]

Parte mai intunecata dintr-o imagine plastica. - Din lat. umbra. Zona inchisa, intunecata in modelarea volumului. Pigment de pamant colorat (la origine, pamant de Umbria Italia) care macinat si amestecat cu un liant, e foarte rezistent la actiunea luminii, acizilor etc. din atmosfera; dupa nuanta poate fi brun-verzuie deschisa (umbra naturala) sau [..]

Efect obtinut in pictura prin alaturarea a doua nuante diferite ale unui ton. - Din fr. valeur, lat. valor, -oris. Grad de luminozitate al neculorilor si, prin extensie, al culorilor, receptat intotdeauna ca un raport, corespunzator tonului de culoare. Nivelul de realizare acceptat pe baza criteriilor artei; se mai numeste si artistica.

Procedeu de gravura care consta din saparea unui desen pe o placa de lemn si imprimarea lui pe hartie. - Din fr. xylogravure. Tehnica de imprimare multiplicata cu placi (matrite) de lemn moale si dens (par, merisor) sapate (scobite, gravate), cerneala acoperind zonele ramase in relief; dupa cum a rezultat placa prin taiere - longitudinala sau trans [..]

Element de constructie vertical sau putin inclinat, cu grosime (relativ) mica in raport cu celelalte dimensiuni, executat din caramizi, din blocuri de piatra etc., asezate ordonat unele peste altele (si legate printr-un liant), sau din beton, destinat sa limiteze, sa separe sau sa izoleze un spatiu ori sa sustina alte elemente de constructie, alcat [..]