fel de a fi sau de a te comporta prin raportare la un eveniment, situaţie, fenomen, obiect etc.

s.f. 1. Poziție a corpului, ținută. 2. Fel de a se purta, de a fi; purtare, comportare. ◊ A lua atitudine = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. [< fr. attitude, it. attitudine].

s. f. 1. poziție a corpului, ținută. 2. poziție față de un eveniment, de un fapt. ◊ fel de a se purta, de a acționa; comportare. ♦ a lua ~ = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. (< it. attitu [..]

s. 1. v. poziție. 2. v. comportare. 3. comportare, gest, purtare. (~ lui m-a mișcat.)

s. f., g.-d. art. atitúdinii; pl. atitúdini

f. (fr. attitude, it. attitúdine, care vine d. mlat. aptitudo. V. aptitudine). Pozițiunea corpuluĭ. Fig. Modu de a se prezenta, purtare: atitudine ostilă.

s. f. 1. Ţinută sau poziţie a corpului. 2. Comportare. (îe) A lua ~ = a-şi manifesta poziţia, a-şi afirma (cu hotărâre) punctul de vedere. [it. attitudine, fr. attitude]

s.f. 1. Poziție a corpului, ținută. 2. Fel de a se purta, de a fi; purtare, comportare. ◊ A lua atitudine = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. [< fr. attitude, it. attitudine].

ATITUDINE - tinuta a unui obiect cosmic, orientarea (pozitia) sa in spatiu, indiferent de locul unde se gaseste de-a lungul traiectoriei/orbitei sale (orbita este descrisa de centrul de masa). Atitudi [..]

s.f. 1. Poziție a corpului, ținută. 2. Fel de a se purta, de a fi; purtare, comportare. ◊ A lua atitudine = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. [< fr. attitude, it. attitudine]. substantiv f [..]

s. f. 1. poziție a corpului, ținută. 2. poziție față de un eveniment, de un fapt. ◊ fel de a se purta, de a acționa; comportare. ♦ a lua ~ = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. (< it. attitu [..]

f. (fr. attitude, it. attitúdine, care vine d. mlat. aptitudo. V. aptitudine). Pozițiunea corpuluĭ. Fig. Modu de a se prezenta, purtare: atitudine ostilă. substantiv feminin atitudine

s. f., g.-d. art. atitúdinii; pl. atitúdini substantiv feminin atitudine

f. 1. mod de a-și ținea corpul; 2. fig. dispozițiune către cineva: atitudine ostilă. substantiv feminin atitudine

, atitudini, s.f. 1. Þinutã sau poziþie a corpului. 2. Fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând adesea o anumitã concepþie); comportare. ◊ Expr. A lua atitudine = a-ºi manifesta poziþia, a-ºi af [..]

Sinonime: Pozitie 1. In sens clinic, este raportul dintre diferite parti corporale ca unghi de asezare sau miscare la un anumit moment, sau raportul dintre corp in totalitate si suportul pe care este [..]

(ital. attitudine), pozitia unui animal care stă pe loc; atitudinile pot fi: staţiune, decubit, trecerea staţiune - decubit şi invers, poziţia aşezat etc.