1 |
reliéfTotalitatea neregularitatilor scoartei terestre care s-au format in urma interactiunii fortelor endogene si exogene.
|
2 |
reliéfconfigurație a suprafeței terestre constituită din totalitatea neregularităților de forme pozitive sau negative considerate față de un plan de referință general sau local. | :'''''Relieful''' muntos a [..]
|
3 |
reliéfTip de sculptură concepută pentru a fi integrată într-un cadru – cel mai adesea arhitectural – ceea ce face ca formele profilate să fie ataşate unei suprafeţe de fundal. În funcţie de gradul de profilare a formelor faţă de suprafaţa de fundal distingem: altorelieful = relief înalt; basorelieful = relief plat; relieful adâncit, relieful în tehnica m [..]
|
4 |
reliéfs.n. 1. Ridicătură, proeminență (a unui obiect, a unui plan etc.). ♦ Figură, motiv etc. care se desprinde de pe fundul unei sculpturi; basorelief; modelaj al volumelor în pictură și grafică. ♦ A scoat [..]
|
5 |
reliéfs.n. 1. Ridicătură, proeminență (a unui obiect, a unui plan etc.). ♦ Figură, motiv etc. care se desprinde de pe fundul unei sculpturi; basorelief; modelaj al volumelor în pictură și grafică. ♦ A scoat [..]
|
6 |
reliéfs. n. 1. ridicătură, proeminență (a unui obiect, a unui plan etc.). ◊ figură, motiv etc. care se desprinde de pe fondul unei sculpturi; basorelief; modelaj al volumelor în pictură și grafică. ♦ a scoa [..]
|
7 |
reliéf(-li-ef) s. n., pl. reliéfuri temporar relief
|
8 |
reliéfn., pl. urĭ (fr. relief [în doŭă silabe: relĭef], subst. verbal d. relever, a rîdica [!], a releva). Rîdicătură [!], înălțime (munțĭ ș. a.): reliefu Elvețiiĭ e foarte accidentat. Ĭeșitură, proeminență [..]
|
9 |
reliéfn. 1. partea răsărită a unui obiect; 2. sculptură lucrată mai mult sau mai puțin în afară: alto-relief, basso-relief; 3. fig. lustru, considerațiune: relieful stilului. substantiv neutru relief [..]
|
10 |
reliéfrelief;usurare;ajutor
|
11 |
reliéfprimind ajutor financiar
|
<< REGÍZOR | retrográd >> |