1 |
uzitátadj. De folosință, obișnuit. [< uzita].
|
2 |
uzitátadj. De folosință, obișnuit. [< uzita]. adjectiv uzitat
|
3 |
uzitátadj. (lat. usitatus). Întrebuințat: chinina e foarte uzitată în farmacie. Obișnuit: un cuvînt foarte uzitat, vinu e foarte uzitat la masa luĭ. adjectiv uzitat
|
4 |
uzitáta. obișnuit. adjectiv uzitat
|
5 |
uzitátuzitați, -te, adj. Folosit în mod curent, obișnuit. – Din fr. usité, lat. usitatus, it. usitato. adjectiv uzitat
|
6 |
uzitátinuzitat
|
<< uzitéz | uzitat >> |