1 |
alúrăs. f. 1. Fel de a se mişca; mers, umblet; înfăţişare. 2. Mod de deplasare a unui animal. 3. Ritm în care se desfăşoară o acţiune individuală sau colectivă în întrecerile sportive. 4. Mod în care se desfăşoară un eveniment, o întâmplare, [fr. allure]
|
2 |
alúră[pron. alǘră] s. f., g.-d. art. alurii; pl. aluri substantiv feminin alură
|
3 |
alúrămod de deplasare al unui patruped; de exemplu, la cal, alurile principale sunt: pasul, trapul, buiestrul și galopul.
|
4 |
alúrăînfăţişare, aspect, faţă.
|
5 |
alúrăs. f. 1. Fel de a se mișca; mers, umblet; (rar) înfățișare. 2. Mod de deplasare a unui animal. 3. Ritm în care se desfășoară o acțiune individuală sau colectivă în întrecerile sportive. 4. Mod în care [..]
|
6 |
alúrăs.f. Fel de a se mișca; mers, umblet; înfățișare. ♦ Unghiul format de drumul urmat de o navă față de direcția vântului. ♦ Fel de a acționa, de a se purta; purtare, comportare; (spec.) ritm în care se [..]
|
7 |
alúrăs. f. Fel de a se mișca; (rar) înfățișare. ♦ Ritm (în care se desfășoară o întrecere sportivă). – Fr. allure.
|
8 |
alúrăs. v. atitudine, port, poză, poziție, ținută.
|
9 |
alúrăs. f. [u pron. fr. ü], g.-d. art. alúrii, pl. alúri
|
10 |
alúrăf., pl. ĭ (fr. allure d. aller, a merge). Barb. Felu mersuluĭ, mers, umblet. Fig. Aer, călcătură: ce alură de savant!
|
11 |
alúrăs.f. Fel de a se mișca; mers, umblet; înfățișare. ♦ Unghiul format de drumul urmat de o navă față de direcția vântului. ♦ Fel de a acționa, de a se purta; purtare, comportare; (spec.) ritm în care se [..]
|
12 |
alúrăRitm, frecventa. De exemplu: alura ventriculara – frecventa cardiaca. Ritm, frecventa. De exemplu: alura ventriculara – frecventa cardiaca.
|
13 |
alúrăs.f. Fel de a se mișca; mers, umblet; înfățișare. ♦ Unghiul format de drumul urmat de o navă față de direcția vântului. ♦ Fel de a acționa, de a se purta; purtare, comportare; (spec.) ritm în care se [..]
|
14 |
alúrăs. f. Fel de a se mișca; (rar) înfățișare. ♦ Ritm (în care se desfășoară o întrecere sportivă). – Fr. allure. substantiv feminin alură
|
15 |
alúrăf., pl. ĭ (fr. allure d. aller, a merge). Barb. Felu mersuluĭ, mers, umblet. Fig. Aer, călcătură: ce alură de savant! substantiv feminin alură
|
16 |
alúrăs. f. (Franțuzism) Fel de a se mișca; (rar) înfățișare. Cellino, intimidat, și-a pierdut alura de grație. CAMIL PETRESCU, T. II 193. Ritm, tempo în care se desfășoară o întrecere sportivă. Se aleargă [..]
|
17 |
alúrăRitm, frecventa. De exemplu: alura ventriculara – frecventa cardiaca. Inapoi la dictionar Cauta pe site
|
18 |
alúrăRitm, frecventa. De exemplu: alura ventriculara si frecventa cardiaca.
|
19 |
alúrăRitm, frecventa. De exemplu: alura ventriculara – frecventa cardiaca.
|
20 |
alúrăs.f. 1. Fel de a se miºca; mers, umblet; (rar) înfãþiºare. 2. Mod de deplasare a unui animal. 3. Ritm în care se desfãºoarã o acþiune individualã sau colectivã în întrecerile sportive. 4. Mod în care [..]
|
<< aferént | amábil >> |